La etajul doi, chiar pe mijlocul coridorului, domnul G. se mândrește cu o baie comună transformată în locuinţă de „cinci stele”. Acum aici locuiește fata lui, cu ginerele şi cu nepoţelul de trei ani. Camera este izolată, vopsită în alb, cu ferestre termopan, cu parchet şi este prevazută cu o baie, cabină de duș şi boiler. Spaţiul arată ca o cameră de hotel: cu mochetă pe jos, pat, draperii mov la ferestre, un televizor pe o noptieră şi un dulap. Lângă dulap pot fi observate câteva cutii cu haine şi jucării. Pe peretele estic este prinsă o icoană cu Fecioara Maria.
„Banii i-am avut de la Mega Mall. Am lucrat acolo multă vreme până când s-a ridicat magazinul şi am strâns şi i-am investit aici. Baia e folosită şi de mine şi de nevastă şi de copii noştri. O folosim la comun, toţi cei din familie.”
Situația domnului G. reflectă nevoia de spațiu în contextul în care o cameră de 15 metri pătrați nu oferă loc de joacă pentru copii și nu reprezintă un loc oportun pentru invitat musafiri. Aici nu pot fi desfăşurate activităţi de divertisment sau recreative: în cel mai bun caz, în funcţie de câţi membri ai familiei sunt prezenţi în casă, locuitorii se uită la televizor şi ascultă muzică. În camerele din blocul F4 pot fi desfăşurate activităţi ce variază de la dormit, gătit, servit masa, timp petrecut împreună cu membrii familiei, spălat rufe, ingienă intimă.
„Ei… Cum ne spălăm? În lighean, în mijlocul casei. Doar nu o să mă car acum cu ligheanul şi cu apa până în capătul coridorului. Punem apa la încălzit, o potrivim cu apă rece şi ne spălăm.”
În ultimii ani, mai mulţi locatari au sacrificat patru metri pătrați din cei 15 pentru a-şi construi toaleta în casă. Conectarea la canalizare se face prin tuburi de plastic cu diametru de 20 de cm, tuburi care sunt poziţionate în exteriorul blocului, pe orizontală, pe verticală, pe diagonală. Altfel, activităţile de igienizare se desfăşoara într-un spaţiu comun, băile comune din capătul coridoarelor. Băile însă se găsesc într-un stadiu avansat de degradare – tencuiala căzută, pereţii acoperiţi de mucegai, uşa de la intrare putrezită, cu vopseaua scorojită şi fără clanţă. Geamurile de la ferestre sunt sparte. Miroase a clor şi a urină. O baie este dotată cu patru toalete, fiecare dintre acestea fiind închisă de o uşă cu lacăt. Uşile, la fel ca cea de la intrarea principală sunt fără clanţe, sunt roase, abia stau în balamale. Între uşi şi peretele de sus, unii locatari şi-au prins o prelată, pentru a avea parte de intimitate.
„N-am bani pentru toaleta în casă. De unde să dau două milioane? E jumatate din pensie. E mai greu, dar n-o să mor acum că n-am toaletă în casă. Mă mai duc din când în când să arunc cu nişte clor...Facem cu rândul. Împart buda cu alte două vecine.”